grumáz

grumáz
s. m., pl. grumáji

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • grumaz — GRUMÁZ, grumaji [(înv.) grumazi], s.m. 1. (pop.) Gât; p. restr. cerbice, ceafă. ♢ expr. A şi pleca grumazul (în faţa cuiva) = a se umili; a se lăsa robit. A şi îndoi grumazul = a renunţa la luptă, a se socoti învins. A pune piciorul pe grumazul… …   Dicționar Român

  • cerbice — CERBÍCE s.f. 1. Ceafă, grumaz. ♢ expr. A fi tare de cerbice = a fi dârz, neînduplecat. 2. fig. Mândrie; împotrivire. – lat. cervix, icia. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CERBÍCE s. (tehn.) (pop.) drug. (cerbice la jujeu.) Tr …   Dicționar Român

  • ceafă — CEÁFĂ, cefe, s.f. 1. Partea de dinapoi a gâtului sau, p. ext., a capului. ♢ expr. Când mi oi (sau ţi oi etc.) vedea ceafa = niciodată. A face ceafă = a se îngrăşa. Gros în (ori la) ceafă sau cu ceafa groasă = gras; fig. bogat; influent. ♦… …   Dicționar Român

  • gârbiţă — GÂRBIŢĂ, gârbiţe, s.f. 1. (pop.; la animale) Greabăn, grumaz; (la oameni) ceafă. ♢ expr. A muia (cuiva) gârbiţa = a înfrânge, a obliga să se supună. 2. Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu solzi şi cu flori mari, violete (Limodorum abortivum).… …   Dicționar Român

  • gât — GÂT, gâturi, s.n. 1. Parte a corpului (la om şi la unele animale) care uneşte capul cu trunchiul; grumaz; gâtlan; p. ext. gâtlej. ♢ expr. A se arunca (sau a se agăţa etc.) de gâtul cuiva = a) a îmbrăţişa (cu căldură) pe cineva; b) a copleşi, a… …   Dicționar Român

  • Литургический румынский язык — Литургический румынский язык, или церковный румынский язык (рум. româna liturgică / româna bisericească, старорум. румѫна бисѣричаскъ), также церковномолдавский,  форма старорумынского языка, употреблявшаяся в румынских и молдавских… …   Википедия

  • Grumăzești — Județ de Neamț Grumăzești Statut : Commune …   Wikipédia en Français

  • grumăjer — GRUMĂJÉR, grumăjere, s.n. (Rar) Parte a armurii care apără gâtul. – Grumaz + suf. ar. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  grumăjér s. n., pl. grumăjére Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • grumăzare — grumăzáre s.f. pl. (reg.) boală de grumaz; brâncă. Trimis de blaurb, 17.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • grunz — GRUNZ, grunji (grunzuri), s.m. (n.) Bucată dintr o materie tare şi sfărâmicioasă; bulgăre. ♦ spec. Bulgăre de noroi îngheţat. – cf. alb. g r u n d ë. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GRUNZ s. v. bulgăre. Trimis de siveco, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”